Blog

Bine ai venit acasa sufletel!

In sfarsit acasa – noi doi si fructul iubirii noastre – Ewa Rebeka! Fericire fara margini, un munte de emotii, dar si o teama cat casa! De acum suntem parinti pe bune si trebuie sa ne intram in rol.

Inainte de a ramane gravida tot ce stiam despre bebelusi e ca plang cand le e foame, somn sau le e scutecul plin, in rest absolut nimic. Astfel ca, pe tot parcursul sarcinii m-am documentat asupra subiectului 🤓. Am vrut sa fac si un curs de ingrijire al nou nascutului, dar m-am inscris prea tarziu si nu mai erau locuri disponibile, l-am facut doar pe cel de pregatire pentru nastere. Si cum nu am reusit sa fac cursul si ma simteam total depasita de subiect, am inceput sa ma uit pe net la videoclipuri gen tutoriale, de unde sa invat lucruri elementare precum: cum se manevreaza un nou nascut, cum se schimba scutecul, cum se imbraca, cum se spala etc…

Si dupa atata teorie sa inceapa practica. Si totodata stresul: oare o hranesc suficient? Dar de ce regurgiteaza? Sper ca nu o chinui prea tare la imbracat… dar de ce plange iar?!? Abia ce s-a trezit si a mancat, iar scutecul e nou…poate o doare ceva..sau poate ii e cald/frig? Si asa mai departe… Imi era teama sa nu fac ceva gresit care sa o afecteze si o manevram ca pe un bibelou. Uneori cand dormea o priveam indelung si o analizam in detaliu. Pielea ei catifelata si mirosul de bebelus ma fascineaza si acum.

Dinainte sa raman insarcinata am hotarat cu sotul ca nu avem nevoie de ajutor cand vine bebele, ca incercam sa ne descurcam singuri si am decis sa ne aducem mamele doar la botez. Dupa ce am nascut, sotul si-a luat o saptamana concediu ca sa ma ajute si sa ne adaptam la noua viata. A fost bine, dar a trecut foarte repede. Apoi am ramas singura, doar eu cu bebelusa.

In primele trei luni m-am crezut wonder woman si am incercat sa fac cat mai multe lucruri singura, sa am grija si de Ewa si de casa. Cand dormea ea sa fac ordine, mancare, sa spal vase s.a.m.d. Nu doar ca nu reuseam sa fac prea multe, dar ma si oboseam mai rau decat eram deja. Apoi ea se trezea fresh si eu trebuia sa o iau de capat, dar si mai obosita. De multe ori nu reuseam sa fac nimic deoarece micuta vroia sa doarma doar in brate; cum o puneam in patut, cum se trezea. Asa ca, sa fiu sigura ca doarme, o tineam in brate pana cand ea isi facea somnul si eu amorteam.

Abia dupa ce ne-am adus mamele si am vazut cat e de bine cu ajutor, am regretat putin ca nu le-am adus, pe rand, de la inceput. Astfel ca, la vreo doua saptamani dupa ce au plecat, am adus-o inapoi pe mama la noi pentru o perioada. Cu ea, viata cu bebe a fost ceva mai usoara si am reusit sa ne relaxam putin, mai ales eu! Dar, din pacate, a trebuit sa se intoarca inapoi acasa si am ramas din nou fara ajutor.

Odata cu trecerea timpului multe lucruri au devenit rutina, ne-am mai obisnuit cu viata cu bebe, dar si bebe cu noua viata😊. O priveam fascinati cum se schimba de la o zi la alta si cat de repede creste…Nu am scapat nici noi de problema colicilor. Din fericire au fost doar cateva nopti in care, epuizata de oboseala si cu ochii in gura de somn, am dat ture prin casa cu Ewa plangand in brate. Ii cantam, o leganam si uneori plangeam si eu cu ea, cand vedeam ca nu pot sa fac nimic sa o linistesc. Mi se rupea inima vazad-o cum plange si ma invinovateam oarecum ca nu sunt in stare sa o calmez. Am supravietuit si colicilor si a venit o perioada mai linistita in care am mai recuperat din somnul pierdut. Ca apoi sa urmeze o noua perioada fara prea mult somn, dar acum din cauza aparitiei dintisorilor. Dar asta e o alta poveste…

Cu toate astea, desi nu e tocmai usor sa cresti un copil, e frumos. E un greu frumos plin de fericire si satisfactii care te face il imbratisezi cu drag. Pe mine una, oricat de greu mi-ar fi uneori sau oricat de obosita as fi, cand o vad pe Ewa ca zambeste, o aud cum rade in hohote sau cand imi da pupic, ma incarca cu energie si uit de tot.❤ Important e sa ne bucuram de fiecare moment.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s